Copilul are multe jucării, dar se plictisește repede? Cum alegi mai puține, dar mai potrivite

Camera copilului este plină de cuburi, figurine, mașinuțe, puzzle-uri și seturi primite la diferite ocazii. Cu toate acestea, după câteva minute de joacă, copilul spune din nou că se plictisește.

Pentru mulți părinți, situația pare greu de înțeles. Prima reacție poate fi să caute o jucărie nouă, mai interesantă sau mai complexă. Totuși, problema nu este întotdeauna lipsa opțiunilor. Uneori, copilul are atât de multe variante la vedere încât îi este dificil să aleagă una și să rămână implicat suficient timp.

Soluția nu este să elimini toate jucăriile, ci să le alegi mai atent, să reduci aglomerația și să îi oferi copilului suficient timp pentru a descoperi ce poate face cu fiecare dintre ele.

Mai multe jucării nu înseamnă automat mai multă joacă

Atunci când are în față foarte multe obiecte, copilul poate trece rapid de la o jucărie la alta. Deschide o cutie, ia câteva piese, observă altceva și abandonează prima activitate înainte să descopere toate posibilitățile acesteia.

Un studiu realizat pe 36 de copii mici a comparat modul în care aceștia se jucau atunci când aveau la dispoziție patru jucării, respectiv 16. În mediul cu mai puține jucării, copiii au petrecut mai mult timp cu fiecare obiect și au găsit mai multe moduri de a-l folosi. Rezultatele nu înseamnă că orice copil trebuie să dețină exact patru jucării, ci sugerează că un număr mai mic de opțiuni prezentate simultan poate încuraja o explorare mai profundă.

Copilul nu se joacă doar atunci când mută sau privește o jucărie. Joaca devine mai bogată când începe să construiască, să testeze, să inventeze reguli, să creeze personaje sau să folosească același obiect în mai multe moduri.

Cum îți dai seama că sunt prea multe jucării la vedere?

Nu există un număr ideal valabil pentru fiecare familie. Contează vârsta copilului, personalitatea sa, spațiul disponibil și tipurile de activități care îi plac.

Totuși, pot exista câteva semne că mediul de joacă a devenit prea încărcat:

• copilul răstoarnă cutiile, dar nu începe o activitate clară;
• trece foarte repede de la o jucărie la alta;
• folosește frecvent doar două sau trei obiecte dintre toate cele disponibile;
• piesele diferitelor seturi sunt amestecate și greu de găsit;
• copilul cere constant ceva nou, deși are multe jucării;
• strângerea camerei provoacă tensiuni în fiecare zi;
• unele jucării nu au mai fost folosite de luni întregi.

În aceste situații, nu este nevoie să arunci imediat lucrurile. Primul pas poate fi simpla reducere a numărului de jucării expuse.

Încearcă rotirea jucăriilor

Rotirea jucăriilor înseamnă să păstrezi la îndemâna copilului o selecție mai mică, iar restul să fie depozitate temporar.

După o perioadă, poți înlocui câteva dintre jucăriile disponibile cu unele păstrate în dulap. Pentru copil, reîntâlnirea cu o jucărie pe care nu a văzut-o câteva săptămâni poate fi mai interesantă decât primirea uneia noi.

Nu trebuie schimbate toate jucăriile în aceeași zi și nici nu este necesar un program rigid. Observă ce folosește copilul. O jucărie cu care se joacă frecvent poate rămâne, iar una ignorată poate fi înlocuită.

Poți păstra la vedere câteva categorii diferite:

• o jucărie de construit;
• o activitate creativă sau senzorială;
• un puzzle ori un joc de potrivire;
• câteva figurine pentru povești;
• o jucărie care implică mișcare;
• câteva cărți potrivite vârstei.

În acest fel, copilul are varietate, dar nu este copleșit de prea multe opțiuni.

Alege jucării care pot fi folosite în mai multe moduri

Unele jucării au o singură funcție foarte clară. Copilul apasă un buton, ascultă un sunet și repetă acțiunea. Interesul poate fi intens la început, dar uneori scade repede deoarece posibilitățile de explorare sunt limitate.

În schimb, jucăriile deschise permit mai multe variante de joacă. Cuburile pot deveni un turn, un pod, o casă, un traseu sau decorul unei povești. Materialele modelabile pot fi transformate în animale, alimente, personaje sau forme inventate. Figurinele pot participa de fiecare dată la o altă aventură.

O jucărie versatilă poate fi potrivită în etape diferite ale dezvoltării copilului. La început, acesta poate sorta sau așeza piesele. Mai târziu, le poate folosi pentru construcții complexe și jocuri de imaginație.

Atunci când alegi o jucărie, întreabă-te:

• poate copilul să decidă singur cum o folosește?
• există mai multe variante de joacă?
• poate fi combinată cu alte jucării?
• este suficient de simplă încât să lase loc imaginației?
• poate rămâne interesantă și după primele zile?
• este potrivită vârstei și abilităților actuale?

Branduri precum Sensory Elements propun jucării creative, educative și senzoriale care îi invită pe copii să construiască, să modeleze, să experimenteze și să inventeze propriile activități, în loc să urmărească doar o demonstrație prestabilită.

Nu cumpăra doar în funcție de vârsta scrisă pe cutie

Recomandarea de vârstă este importantă pentru siguranță și pentru complexitatea produsului, dar nu spune întreaga poveste.

Doi copii de aceeași vârstă pot avea interese foarte diferite. Unul poate rămâne mult timp la o activitate de construcție, în timp ce altul preferă modelajul, jocurile de rol sau activitățile care implică mișcare.

Înainte să cumperi, observă modul în care copilul se joacă:

• îi place să construiască și să demonteze?
• inventează povești și personaje?
• preferă să sorteze și să organizeze?
• este atras de culori, texturi și materiale modelabile?
• îi plac provocările și jocurile de logică?
• preferă să se joace singur sau împreună cu alți copii?

O jucărie potrivită intereselor reale ale copilului are mai multe șanse să fie folosită decât un produs ales doar pentru că este popular sau promovat intens.

Creează un spațiu în care copilul poate vedea și alege

Modul în care sunt organizate jucăriile poate influența felul în care sunt folosite.

Dacă toate obiectele sunt înghesuite într-o singură cutie adâncă, copilul trebuie să răstoarne conținutul pentru a găsi ceea ce caută. În schimb, câteva jucării așezate pe rafturi joase sau în recipiente separate sunt mai ușor de observat și de ales.

Nu este necesară o cameră mare sau un mobilier special. Un colț al sufrageriei, câteva cutii etichetate și un covor pot fi suficiente.

Este util ca fiecare categorie să aibă un loc clar:

• cuburile într-o cutie;
• figurinele într-un recipient;
• materialele creative într-un sertar;
• puzzle-urile așezate separat;
• accesoriile senzoriale păstrate în recipiente închise.

Organizarea simplă îl ajută și pe copil să participe la strângerea jucăriilor, deoarece știe unde trebuie așezat fiecare obiect.

Pentru locuințele în care fiecare raft contează, există și un ghid practic despre alegerea jucăriilor când spațiul de acasă este limitat, cu idei pentru selectarea unor produse compacte și versatile.

Implică-l pe copil în selecție

Reducerea aglomerației nu trebuie să se transforme într-o operațiune făcută pe ascuns. În funcție de vârstă, copilul poate participa la alegerea jucăriilor care rămân în zona de joacă.

Îi poți propune să formeze trei grupe:

1. jucării pe care le folosește des;
2. jucării pe care dorește să le păstreze, dar nu le folosește momentan;
3. jucării pe care este pregătit să le ofere altui copil.

Nu îl obliga să renunțe imediat la obiectele care au o valoare emoțională. O jucărie poate fi importantă chiar dacă nu este folosită zilnic.

Scopul nu este să păstrezi doar un număr minim de obiecte, ci să creezi un spațiu în care copilul poate observa, alege și începe o activitate fără să fie distras permanent.

Uneori, copilul are nevoie de o idee, nu de o jucărie nouă

Când copilul spune că se plictisește, adultul nu trebuie să devină animatorul său permanent. Totuși, o sugestie simplă îl poate ajuta să privească diferit jucăriile pe care le are deja.

În loc să îi spui doar „du-te și joacă-te”, îi poți propune o mică provocare:

• poți construi un pod suficient de rezistent pentru trei mașinuțe?
• poți inventa un animal care nu există?
• ce poveste putem crea cu aceste trei figurine?
• poți sorta piesele în trei moduri diferite?
• ce ai putea construi folosind doar piesele albastre și galbene?

După ce copilul începe activitatea, adultul se poate retrage treptat și îi poate lăsa libertatea de a continua în direcția aleasă de el.

Academia Americană de Pediatrie subliniază importanța jocului și a interacțiunilor prin joacă pentru dezvoltarea copiilor. Prezența adultului este valoroasă nu pentru că acesta trebuie să controleze activitatea, ci pentru că poate observa, răspunde și împărtăși bucuria descoperirii.

Calitatea alegerii este mai importantă decât cantitatea

Copilul nu are nevoie de o cameră goală și nici de un număr rigid de jucării. Are nevoie de obiecte potrivite vârstei, intereselor și modului său de a explora lumea.

În loc să adaugi permanent produse noi, încearcă să observi ce folosește deja, să rotești jucăriile și să păstrezi la vedere o selecție echilibrată.

Uneori, plictiseala nu arată că lipsește o jucărie, ci că există prea multe alegeri, prea multă dezordine sau prea puțin timp pentru o joacă aprofundată.

Mai puține jucării prezentate simultan pot însemna mai mult spațiu, mai multă claritate și mai multe ocazii pentru copil de a construi, inventa și descoperi.